Ziua 13: Bercianos del Real Camino - Leon

Sambata, 18 Septembrie
Ahoy!

iar am sa scriu fara poze, de la biblioteca si gasesc vreun net mai pe seara sa adaug si poze. Posturile mai vechi pe care le-am scris asa au si poze acum, mai putin unul cred.

M-am despartit dimineata de rusi, propunand ca loc de intalnire Villar de Mazarife, un alt albergue recomandat de omul de la San Anton.

Am luat micul dejun, combinat cu ce aveam eu de la supermarket cu ce dadeau oamenii pe-acolo: cafe con leche, paine, unt, gem. Am stat la masa tot cu englezii, i-am zis un la multi ani fetii care se sarbatorea peste  2 zile si am tulit-o.

In ziua asta planuiam sa merg ceva mai departe de Leon, 1 sau 2 sate. Asta desi etapa programata, pe care o ajunsesem din urma, era doar pana in Leon. Am gasit iar biblioteca si am scris acolo o ora cat aveam voie, dar apoi cand am cautat internetul platit, tocmai inchideau si deschideau la 5 jumate, asa ca m-a apucat iar lenea ca la Pamplona si am decis sa raman :). OK, faptul ca in albergue municipal era tot donativo a ajutat f mult si el ;). Asa ca am fost si m-am cazat, si apoi am bantuit prin Leon cat am putut, nu inainte de a lua un menu peregrino cu 9 euro, of course. Nu stiu daca am mai zis asta, dar am avut in ultimele 4-5 zile, din Logroño cred, doar sopa castellana ca primul fel. E f buna, desi in afara de faptul ca are usturoi si pun paine in ea nu seamana aproape deloc una cu alta. A, si in Leon nu ii mai zice castellana, ii zice de montaña :D. Astia din Leon au si ei problema lor cu castellanii, adica Madrid, si pe-aci am vazut inscriptii cu Pays LLiones LLibre, desi io nu pricep de ce, ca limba clar e aceeasi, autonomie locala au toate provinciile...

Catedrala lor e poate mai mica, ca volum, ca cea din Burgos, dar e mai inalta si mai impresionanta, mai ales prin marimea si frumusetea vitraliilor. Am tras cu urechea la un ghid: 1800 mp de vitralii!!O sa vedeti in poze...

In rest, tot centrul vechi cu stradute micute si cochete e f fain, si am avut timp o juma de zi sa le bat cam pe toate.

Evident ca in fata catedralei m-am intalnit cu rusii, si le-am zis ca raman, dar ei au hotarat sa mearga mai departe totusi.

Seara se inchideau portile la 9:30 asa ca nu am zabovit cat as fi vrut pe strazi. Si as fi vrut, fiindca imi amintea intr-un fel de Granada, mai ales printr-o chestie pe care o credeam speciala Andaluciei (si asta doar 2-3 orase): anumite baruri din anumite zone, dupa anumita ora, dau tapas gratis! Adica iei o bere sau un vin cu 1.20, 1.30 si tapa vine gratis. Am luat si eu 1 intr-un bar si 1 in altut, si am fugit sa nu raman pe dinafara.

Acest albergue era detinut de maicutele augustine, si inainte de culcare au tinut o slujba speciala pentru pelerini, la care m-am dus si eu. Mi-a placut ca ne-au dat caietele cu sonetele si ne puneau si pe noi sa recitam sau sa cantam din cand in cand. Experiente interesante :).