Ziua 4: Morlaas - Sarrance (aproape)

Joi, 9 Septembrie
Ole!!!! Suntem in España!!! Finalmente, am scapat de francezi!!

Dar sa o iau cu inceputul. Intai vedeti ca am mai pus poze pentru zilele 2 si 3.

Din Morlaas am plecat devreme si fara mic dejun, adica iar pe burta goala. Am uitat sa va zic ca mai era un pelerin acolo, un frantuz care venea din Arles, destul de comunicativ asa si simpatic da mai singuratic si care clar voia sa faca doar Camino, nada de vizitat sau ceva de genul asta, Toulouse l-a traversat cu metroul, Auch a zis ca e mai mic si a intrat totusi in el, Pau l-a ocolit, bine, ca si mine de altfel, iar de la Oloron zicea ca vrea sa ia autobuzul pana la Somport, fiindca traseul de Camino e prea greu si pe strada prea pelicuros..

Daca tot sunt aici sa enumar multimea de pelerini intalnita:

 - 2 la Isle Arne, seara la refugiu

 - 2 la Montesquiou la fel seara

 - in sfarshit 2 pe drum undeva dupa Marciac

 - omul asta

Foarte putini in partea franceza, si dupa cum m-a usurat la portofel inteleg si de ce.

Cam asa arata refugiul din Morlaas, cel f ieftin

f simplu si eficient. Am fost la biserica sa ne stampilam credentialele si dusi am fost. 

Ma rog, am fost, adica impreuna, doar 10 minute fiindca apoi ne-am despartit: Vlad voia sa vada Pau neaparat, eu voiam sa fac Camino care ocolea Pau si mergea direct in Lescar, asa ca ne-am impartit prioritatile. La el era mai rapid dar mai lung drumul, la mine mai scurt dar offroad, si in plus voiam sa scriu pe blog din Lescar.

In catedrala din Lescar e o chestie f misto (da, are catedrala desi e asa mic, fiindca odata a fost mare, a fost chiar capitala Bearn-uli multa vreme, una din cele 4 pe care le-a avut in total):

 e un mozaic pe jos in altar, din secolul 12, cu un vanator care are un picior in carja. Nu doar atat, dar dupa cum era machiat in jurul ochilor, era musulman, maur mai exact. Ei, poftim corectitudine politica in secolul 12!! Si persoane cu dezabilitati, si de alta religie decat cea crestina.

Asa arata pe dinafara:

Am mancat pe fuga ceva luat de la supermarket (vlad bagase un kebab in Pau) si am luat-o la fuga, ca vorba aia, aveam de recuperat, nu?

Dupa primii 4 km ghidul zicea ca urmatorii 6, pana in Lacommande, nu-s recomandati pentru ciclisti si chiar si pt pietoni ca sa zic asa sunt f grei, cu abrupturi nasoale si drumul f ingust. Ne-am comformat si am urmat indicatiile si am ajuns in Lacommande pe un drum mai judetean asa, dar f pitoresc si linistit (nu si drept, evident, ci plin de deal-vale). Ei, si dupa Lacommande, hai sa urmam Camino. Bai baiatule, daca astia erau ok, nu vreau sa stiu in viata mea cum erau aia nerecomandati. Am impins pe Soniia la deal peste vreo 4  dealuri de mi-au iesit ochii din cap. Nasoale rau drumuri, nici macar forestiere nu se pot numi, abrupte, doar pietre si noroi, inguste....

Ma rog, erau si portiuni frumoase:

dar si asa (nu-mi dau seama cat de evidenta e panta)

Ei, de-aici s-a cam schimbat treaba, deja dinainte de Morlaas se vedeau muntii, dar deja din Oloron eram chiar pe ei (poate de-aia si dealurile nasoale). Adica erau tot timpul sub nasul nostru, din ce in ce mai mari si din ince ince mai impozanti, mariile lor, Pirineii!
Oloron e un orasel f cochet,

dar unde daca ai avut ghinionul sa ajungi dupa ora 17 ai toate sansele sa mori de foame. Incredibil, dar am reusit sa gasim un fel de patiser deschis, care ne-a servit ultimele 2... chestii, un fel de sanvis slash pizza slash whatever.
Am mai dat o tura si pe la catedrala

si apoi la deal! de fapt munte, care incepea sa se vada clar (observati tonul verde,  fiindca nu mai pupam asa ceva in spania)
Everything´s so fucking green!

Incepuse sa se intunece, asa ca ne grabeam cat puteam dar incepuse sa si ploua usor asa ca in Escot, cand ne-au zis la gite ca nu mai au locuri imi vedea sa le dau cu ceva in cap. Urmatorul sat era Sarrance, la 4 km, dar fix intre ele am nimerit la un b&b al unei englezoaice, la 2 km de Escot, si unde ne-am cazat si am dat cu bucurie sadica 35 euro pe o camera. Deh, eram in pirnei, zona turistica. Si dupa un dush de aproximativ 30 min, tre sa recunosc ca m-am simtit bine. Ne-am facut la bucataria femeii vreo 3 supe la punga luate din Lescar si cu ce sanvisuri mai aveam, ne-am simtit niste regi.
Vad ca aproape se facu 12 tot scriind si prinzand din urma, asa ca ma culc acum, mai zic doar ca am ajuns la Santa Cilia, adica am prins din urma orarul :D, altfel zis, am traversat azi Pirineii, si la deal si la vale, and then some!
A, si ca ieri seara am vorbit la telefon cu prietenul meu Tomas, care a venit pentru mine din Madrid pana in Pamplona sa ne vedem. Dar pleaca duminica la 12, asa ca va trebui sa fiu acolo duminica cat de devreme pot. Asta inseamna si maine ditai distanta, sa dormim la Monreal, aproape de Pamplona, si daca nu au acolo net de-abia duminica mai scriu.

74. 59 km, 7.6 overall ag, 11.4 moving avg, 993 total ascent, 1065 total descent (conform GPS-ului meu, observ, Toulouse e la deal si Pirineii la vale, deh, fiindca cica noi tot coboram)